Conflict între instituțiile europene: Parlamentul cere Curții de Justiție a UE să se pronunțe cu privire la legalitatea deblocării fondurilor destinate Ungariei

Conflict între instituțiile Uniunii Europene: Parlamentul European intenționează să dea în judecată Comisia Europeană pentru că a deblocat fondurile destinate Ungariei, care fuseseră înghețate din cauza unor chestiuni legate de respectarea drepturilor omului și a statului de drept. Decizia deblocării a 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria a fost luată în ajunul summit-ului Uniunii Europene din decembrie 2023, unde urma să se decidă acordarea unui nou ajutor și începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina, în contextul în care premierul ungar Viktor Orban amenința să se poziționeze împotriva acestor măsuri. Vorbim despre acest conflict cu Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, şi analistul de politică internațională Marius Ghincea.Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Ungaria a adoptat o lege nouă privind  reforma justiției, conform recomandărilor din raportul privind statul de drept, ceea ce îi permite accesul la fondurile Uniunii Europene. Ce temei are acuzația Parlamentului European?Luciana Ghica: „Pe de-o parte Comisia Europeană spune că Ungaria nu-şi îndeplineşte toate obligaţiile legate de stat de drept şi democraţie, pe de altă parte, tot Comisia spune că pe o bucăţică, cel puţin, şi le îndeplineşte. Ceea ce, din punct de vedere logic nu e neapărat o contradicţie, fapt subliniat şi de vice-preşedinta Parlamentului European, care a afirmat de curînd că acest caz e destul de slab şi nu se aşteaptă să existe cîştig de cauză pentru Parlament la Curtea Europeană de Justiţie, chiar dacă acest caz va ajunge acolo.” E o dovadă de slăbiciune sau, dimpotrivă, de forţă, de coeziune pentru instituţiile europene acest conflict?Marius Ghincea: „Este un exemplu că la nivel instituţional democraţia funcţionează. Faptul că instituţiile se ciondănesc şi nu sînt de acord între ele este un semnal că există diferenţe de opinie, că există pluralism, care este una dintre valorile fundamentale ale democraţiei. Şi e un semnal că nu există la nivel european o cabală sau un grup de elită ai cărui membri gîndesc la fel şi au un mare plan pentru UE şi pentru restul lumii, aşa cum creează deseori impresia actori eurosceptici.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural